Home

Dinu Mititeanu

amintiri, ganduri, reflectii, opinii despre munte si albume foto

meniu-suckerfish

  • contact
  • foto
Home

Abonare RSS

Syndicate content
  • 01. articole recente (6)
  • 02. ganduri (9)
  • 03. amintiri (4)
  • 04. viata muntelui (14)
  • 05. scoala muntelui (9)
  • 06. pro natura (8)
  • 07. ture de vara (44)
  • 08. ture de iarna (28)
  • 09. revelioane, Craciunuri si Paste pe munte (22)
  • 10. avalanse (11)
  • 11. alpinism - escalada (22)
  • 12. accidente - salvamont (7)
  • 13. veterani (7)
  • 14. in memoriam (14)
  • 15. opinii (14)
  • 16. articole scrise de Marlene (4)
  • 17. ture externe (18)
  • 18. sporturi montane (6)
  • 19. sageti spre azur (8)

Farmecul Apusenilor

  • 08. ture de iarna

Relatarea unei ture pe schiuri, cu un bivuac in cort, pe culmea lunga dintre Valea Somesul Rece si afluentul sau principal Valea Racatau.

Este foarte dificil de a face o ierarhizare a muntilor dupa frumusete. Dar e clar ca Retezatul, Fagarasii, Piatra Craiului, Bucegii (prin abrupturi, nu prin platou !), Ceahlaul, Ciucasul... s-ar situa in fruntea unui astfel de clasament. De fapt, primii trei enumerati de mine, au iesit pe aceste prime 3 locuri (poate nu am retinut bine ordinea locurilor 2-3) la un concurs organizat in urma cu cativa ani la TVR Iasi de Irina Pacurariu .

Dar stim cu totii ca fiecare munte are frumusetea lui, daca nu ca intreg, in mod sigur prin unele "cotloane" ale sale, prin poteci inierbate si curate, prin poienite inflorate si nepoluate, prin izvoare cristaline, prin cascade, prin liniste, prin mai putine sau absente interventii antropice intempestive. Fiecare munte merita parcurs macar o data in viata de catre orice om care iubeste Muntele.

Unde se situeaza Apusenii- "muntii de langa noi"- cum le mai spunem cei care vietuim in judetele limitrofe lor? Cred ca pe undeva pe aproape de cei enumerati. Sunt munti care ofera numeroase surprize, au "ceva" ce nu au altii mai renumiti , mai mediatizati.

Multe nestemate au Apusenii: mirifica zona Padis, Scaritza- Belioara cu ale sale uluitoare abrupturi si flori, pesterile, cheile si cheitzele, asemanatoare si totusi atat de diferite.

In Apuseni ne incanta insa si acele peisaje "dulci" cu "sate risipite pe inaltimi"- cum le-a numit Lucia Apolzan- "Doamna Muntilor. Sate mici, catune, in Tara Motilor numite "cranguri" . Iar in acelasi peisaj al Apusenilor, intalnim si "namashe", grupuri de "colibe" - case modeste folosite vara, cand mocanii si motzii se muta temporar la "muntarit".

Cu ocazia turei de Rev 2004, ( Revelion cu lautari-cap.9) ne-a incantat crangul HANASESTI - care, chiar si cu criza de apa caracteristica zonei- va fi - alaturi de crangurile vecine Ghetzar, Ocoale, Stanisoara, o destinatie tot mai cautata in urmatorii ani, mai ales daca / pana nu va deveni o alta Borsa. Daca mergeti la Ghetar, faceti si circuitul de cam 4 ore marcat de curand cu "punct rosu". N-o sa regretati.

In zilele de 25-27 febr. am facut o alta incursiune cu schiuri si cort in Apuseni. De data asta am fost insotiti si de prietenii Arnold Kadar si Cristi Muresan. A fost un mare noroc, caci pe masura ce urcam, zapada era tot mai mare, pana la 90 cm spre izvoarele Somesului Rece. Am parcat-o pe Matilda lui Arnold ( Dacie papuc 4x4) in satul Racatau, la 40 km de Cluj si am pornit deja pe schiuri pe vechiul drum de urcare in Maguri , avand ca tinta de parcurs culmea lunga ce desparte Valea Somesul Rece de valea Racatau. Dupa 2 ore am ajuns in satul MAGURI. Dupa stiinta mea e satul aflat cu media totalitatii caselor sale la cea mai mare altitudine din Ro, la peste 1300 m, inclusiv scolile si biserica ( primaria e in vale, in satul mult mai mic Racatau) . Intr-o publicatie se scria de Fundata, la 1200 -1240 m, dar respectivii nu auzisera de Maguri. Mai sunt sate cu UNELE case si mai sus ( ex. in Petreasa , com. Horea de langa Albac), catunul Uloha, al com. Poienile de sub Munte din MM . Satul Maguri, ca si Mariselul de peste V.Racatau si Noul Belis de peste Somesul Cald, se afla pe o culme lata, adevarat platou. Prin acest sat cu sute de case se merge/am mers 2 ore pe ulita troienita, care avea in multe zone doar o poteca-transee facuta de oameni.

Am intrat apoi in "padurea de argint", de brazi argintati, unde nu mai erau decat ici-colo urme de animale. Dupa 45 de min. am ajuns la Crucea ( "In Cruci") -cel mai mare sat temporar ("namas" ) din Apuseni. Poate ca doar Calineasa, (care are mai multe grupe de "colibe" ) il egaleaza. Mai spre stanga, in poienite din padure au ramas namasele Tziganese, Garde si Trunchii Putrezi. Apusul soarelui ne-a gasit la ultimele case din Crucea. Fiind vant si f. frig ( -18 C) am hotarat sa punem cortul la adapost in...biserica ! Era mai comod de despachetat din rucsaci. Da, a aparut ( iarna trecuta nu era) o sura mare din scanduri ( printre care intrase zapada inauntru si suiera vantul ) unde vara se face slujba la sfintirea pasunii ( Inceputul sezonului de "muntarit" ) si in unele duminici.

Dimineata, la ora 9 porneam mai departe. Au ramas mai spre stanga namasele Grosciori si Mishcota, ultimele in care vareaza Magurenii. La urmatoarele vin la varat/ muntarit... motii, unii cale de 2 zile ! Am trecut prin Gaureasa, Tomnatec, am traversat DAF care leaga valea Somesul Rece ( mai sus de Intorsuri si mai jos de Blajoaia) cu punctul/colibele Dorne din V. Racataului. Ajunsi la Damis, ne-am bucurat sa vedem multe "colibe" noi, adevarate case. Am lasat rucsacii si am pornit ( Doamne ce s-au mai bucurat umerii, mai ales ai Marlenei ! ) spre Muntzisoru- ultimul grup de colibe inainte ca aceasta culme sa intalneasca langa Steaua culmea ce desparte Ariesul de Somes ( culme pe care am parcurs-o de rev.2003 pana la Muntele Baisorii ) . Dar undeva am tinut prea dreapta si am prins "poteca domnilor" care duce direct la Steaua, fara a trece pe la Muntisoru. Asa ca la ora 15 am pornit inapoi, prin acelasi peisaj de vis: brazi incarcati de nea, unii mai tineri, incovoiati , ne faceau parca plecaciuni ..

Din nou cu rucsacii in spinare, am coborat prin zapada pulver de 80-90 cm la drumul forestier , mai jos de Blajoaia, nume cunoscut clujenilor pentru taberele scolare de vara. De aici aveam 25 km pana la masina din care nu stiam cati avem de "deszapezit" Dupa cam 4 km, la ora 17 am montat corturile pe malul Somesului, din care am luat si apa de gatit. Duminica am mai despicat zapada cu gambele, cu randul pana la Vojaita ( la 17,5 km de Racatau-scoala), de unde erau urme de tractor, care ne-au mai scutit de efort, zapada proaspata (peste urme ) era in strat de abia 10-15 cm.

Acum "ne lingem ranile" facute de claparii de tura ! Interesant ca pe mine nu ma prea jenau in anii anteriori. Acum poate ca se razbuna ca de Craciun si Rev i-am "tradat"' in favoarea noilor bocanci "Kayland" ! Planul pentru urmatorul w-e e deja facut.

  • 1279 reads

Data inscrierii: 19 iulie 2006, contorizat din nou de la data de 1 iulie 2008